He, OR, RAKAU L & rsquo; TAUI

Ko te ariā o nāianei ko e & rsquo; fakamatala'i kunenga i roto i te kotahi te rakau utuafare mō taata ora katoa. Na e & rsquo; i roto i te meka ko reira tino pea e atu & rsquo; i reira ko te maha o nga rakau & rsquo; puta kukuwhatanga i ngā wā rerekē, me e & rsquo; tonu ratou ki te kauwhau i roto i te tukutahi.

Si des théories, comme celle de Jeremy Ingarangi mau parau mau, Ka taea e ngā rauropi, me te ara multicellular taata waihanga i tetahi wa.

Ko reira d & rsquo; ano pea e te & rsquo katoa; kukuwhatanga o ngā momo katoa, haere hoki ki te kotahi DACU (tupuna whakamutunga ao ), ranei Luca (Last Universal Common Tipuna ) Ingarihi. Ko te nui atu pea e & rsquo; i reira he nui ake DACU. He kia ara hei DACU hou nei e te waihanga i nga ra katoa. Na i reira he tino he tini o DACU nei puta, ka ngaro noa i muri mirioni o & rsquo; & tau rsquo; whanaketanga.

Ko te tino pea e & rsquo; & whakaaro rsquo; he take noa kotahi e rā hoki ki te oranga rauropi kotahi hono te ki nga korero tito hanganga o & rsquo; ao e te take kotahi he tangata kotahi ranei.

L & rsquo; e kore e toe ma'u whaipara pūtau ora atu tūtatari. A tae noa ki te kitea tatou momo katoa e kua vai. E kore rawa e taea ki te hono, i tua atu feaa, rawa i roto i te take o te rauropi momo multicellular, me te ara, kahore te tātari ira o & rsquo; DNA. Ētahi atu, rite te ora o te waehere ira n & rsquo; ko te torutoru miriona & rsquo; tau, ko reira tino pea e & rsquo; kia kotahi te ra i kitea e matou i te & rsquo; DNA, nondegraded, e taea e whai ake & rsquo; e rave rahi piriona & rsquo; tau! Na ko reira pea ainei ki te whakapono e & rsquo; ra kotahi e nehenehe ia tatou ia whakamatau e te omuaraa d & rsquo katoa ora: he pūtau ora tuatahi kotahi.

I roto i te meka ko reira atu pea e & rsquo; i roto i te meka i reira e rave rahi puna o hanganga o te ora e pai tukua rakau rerekē o & rsquo; kukuwhatanga & rsquo; puta i ngā wā rerekē o te & rsquo; s kōrero ora.

Ko te kupu, au lieu d’exprimer un arbre de l’évolution contenant toutes les espèces vivantes en les liants à un seul être unicellulaire d’origine comme le fait la figuration classique :

Arbre A

Il serait plus probable que l’évolution origine de plusieurs arbres d’évolution apparût à différentes époques :Arbre 1

Ainsi que plusieurs arbres d’évolutions qui sont disparût :Arbre 2

E noho ana tēnei whakapae hou ki te kia mana aianei, a taea e faaohie i te rapu d & rsquo; tupuna noa ki ngā momo rerekē. Alors qu’en réalité il se peut qu’il y ait simplement « évolution » ou modifications génétiques linéaires de différentes espèces. A e kore e tika tonu Momo Division i & rsquo; kotahi pūtake. E faaore i maha raina amaa tenei, n & rsquo; ka kore vai, e kore e taea te kitea.

Yves Marineau

Whakaratohia Reproduction mana te pūtake ko te:

He, OR, RAKAU L & rsquo; TAUI

This entry was posted in Whakamātau poto and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply